III.24. Colonizarea şi primele civilizaţii ale Americii


CCA SEC. XV Î.HR.-SEC. XV D.HR.

După colonizarea Americii, în America de Nord s-au dezvoltat diverse culturi, unele fiind foarte complexe. În America Centrală şi de Sud s-au dezvoltat imperiile organizate predominant ierarhic, fiecare preluând puterea politică şi culturală a regiunii într-o anumită perioadă de timp. Cele mai importante sunt Imperiul Olmec şi Imperiul Toltec, civilizaţiile Maya şi Aztecă în America Centrală şi civilizaţiile Chimu, Chavîn, Moche, Nazca şi Inca în America de Sud.

America de Nord

Continentul nordic a fost caracterizat de un număr mare de culturi amerindiene.

La sfârşitul ultimei ere glaciare, în cca 13 ooo î.Hr., nomazii vânători-culegători din Epoca Pietrei se deplasează spre America de Nord peste un pod terestru care exista la acea vreme între Asia şi America. În următoarele milenii, aceştia se răspândesc în întreaga Americă.

În anii 300 î.Hr., membrii culturilor Hohokam migrează spre nord din Mexic şi se stabilesc în sate ale căror zone agricole erau irigate prin sisteme extinse de canale. Diversele culturi americane au înflorit de la începutul erei creştine până în sec. VIII. În sud-vestul Americii, în anii 500, se dezvoltă cultura Anasazi, locuitori ai stâncilor. Aceştia erau agricultori sedentari, care locuiau în case de piatră cu mai multe etaje, fiind strămoşii indienilor Pueblo care au fost cuceriţi de spanioli în sec. XVI.

Cultura din zona Mississippi se dezvoltă în anii 750 în jurul oraşului Cahokia, lângă actualul St. Louis, unde locuiau cca 50.000 de oameni. Cultivarea porumbului constituia activitatea principală. Probabil, civilizaţia a fost distrusă de epidemiile aduse de europeni, soartă pe care au împărtăşit-o multe triburi amerindiene. Triburile de pe coasta de nord-vest îşi câştigau existenţa prin pescuit şi comerţ cu nordul Asiei şi aveau ritualuri complexe de oferire a darurilor (potlatch). Au rămas cunoscuţi şi pentru sculpturile în lemn, mai ales pentru stâlpii totemici.

Triburile din Marile Câmpii erau în mare parte nomade, depinzând de vânarea bizonilor. Pe măsură ce au intrat în contact cu coloniştii care înaintau spre vest, în mod eronat au fost consideraţi ca aparţinând culturilor amerindiene tipice.

Stilul de viaţă, organizarea socială şi instituţiile politice ale americanilor băştinaşi erau foarte diversificate. Acestea erau determinate parţial de condiţiile de viaţă, cum ar fi clima, solul şi animalele, însă chiar şi în medii asemănătoare exista o mare diversitate de structuri sociale: popoare sedentare sau nomade, cu sau fără sclavi, culturi de vânători sau agrare, societăţi patriarhale şi matriarhale, structuri monarhice şi democratice. Confederaţiile Wendat (Huron) din sec. XV şi, mai târziu, Liga Iroquois a celor cinci naţiuni, aveau Parlament şi au reprezentat prima democraţie americană.

America Centrală şi de Sud

Pe teritoriile de astăzi ale statelor Mexic şi Peru se dezvoltă oraşe-stat complexe, unele ocupând teritorii extinse.

În urmă cu 8000-9000 de ani, comunităţile nomade de vânători-culegători din Asia Centrală deveneau societăţi agricole sedentare. Olmecii au pus bazele primei civilizaţii dezvoltate; au lăsat în urmă complexe de temple şi palate, datând din anul 1200 î.Hr. Cultura olmecă s-a răspândit pe coasta mexicană de est, până în anii 400 î.Hr. Această cultură a fost considerată mult timp cea mai veche civilizaţie americană, până când în 2001 în Caral, Peru, a fost descoperit un oraş datând din anul 2700 î.Hr., care avea o societate complexă şi a construit piramide la fel de vechi ca cele din Egipt.

Acum cca 2000 de ani, în jurul oraşului Teotihuacân, în apropiere de actualul Mexic o City, s-a dezvoltat o naţiune care avea să domine Mexicul între anii 450-700 î.Hr. La acea vreme, oraşul avea peste 100.000 de locuitori şi o reţea comercială extinsă. Adăpostea piramide ale Soarelui şi Lunii şi numeroase temple zugrăvite în culori vii, care se aliniau de-a lungul unei artere principale largi.

Între anii 400-1200, Toltecii formează pe teritoriul Mexicului un imperiu cu o organizare militară, fiind primii din America Centrală care folosesc armata pentru cucerirea vecinilor, în sec. XII, imperiul lor se prăbuşeşte, iar în deceniile următoare începe ascensiunea Aztecilor.

Poporul Maya începuse să-şi stabilească aşezări în Peninsula Yucatán încă din 1200 î.Hr. Între anii 300-900, în Perioada Maya Clasică, în peninsulă apar numeroase oraşe-stat conduse de preoţi-prinţi. Din motive necunoscute, acestea sunt abandonate în favoarea oraşelor din Perioada Postclasică, situate mai departe, în nord.

În America de Sud, cu aproape 3000 de ani în urmă, în Peru apare cultura Chavin. Aceasta avea să supravieţuiască până în sec. III î.Hr., fiind înlocuită de civilizaţia Moche, în nord şi de civilizaţia Nazca, în sud. Ultima, renumită pentru picturile pe stâncă, durează până în sec. VI sau VII. În anii 300-900, civilizaţia Tiahuanaco domină regiunea din jurul lacului Titicaca. Se presupune că această civilizaţie derivă din cultura Chavin anterioară şi a influenţat Imperiul Huari, care conduce în Peru între sec. VII-XI.

Civilizaţia Moche a construit cele mai mari temple şi piramide din America şi a creat ceramică pe care de obicei sunt reprezentate sacrificii umane. La începutul sec. VIII, oraşele au fost abandonate. Civilizaţia Chimu, care construise un sistem complex de irigaţii, îi urmează pe coasta peruviană după 200 de ani. Imperiul acestora şi capitala Chan Chan, care avea cca 50.000 de locuitori, sunt cucerite de Incaşi în anul 1470.


Regiunea amazoniană a fost locuită pentru prima dată în mileniul III î.Hr. Populaţia care a ocupat extremitatea de sud a Americii de Sud, cu cca 10.000 de ani în urmă, a fost distrusă aproape în întregime de către colonizatori şi epidemii.